Cumpărarea de influență (art. 292 Cod penal)
Această infracțiune poate fi privită drept infracțiunea soră a dării de mită prin prisma asemănării acțiunilor elementului material, ceea ce le diferențiază însă sunt participanții.
Ce zice legea?
Art. 292 Cod Penal
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.
(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).
(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Exemple:
-
X, oferă bani unei persoane din cercul apropiat al unui președinte de partid politic, pentru a-l determina pe acesta să îi ofere o funcție în cadrul partidului.
-
Y, promite o mașina fratelui unui judecător, pentru a-l determina pe acesta din urmă să tergiverseze un dosar astfel încât să se prescrie.
-
G, dă un ceas Rolex soției unui notar, pentru a-l convinge pe acesta să trucheze un certificat de moștenitor în favoarea făptuitorului.
Care este forma de vinovăție?
Infracțiunea de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 din Codul penal, se săvârșește cu intenție directă, întrucât făptuitorul promite, oferă sau dă bani ori alte foloase unei persoane, în mod direct sau indirect, pentru ca aceasta să își exercite influența asupra unui funcționar public, în vederea determinării acestuia să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze sau să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu ori să efectueze un act contrar acestor îndatoriri.
Autorul acționează în mod conștient, cunoscând faptul că oferă un folos unei persoane pentru ca aceasta să intervină pe lângă un funcționar public, urmărind obținerea unui avantaj prin intermediul influenței respective.
Prin urmare, cumpărarea de influență nu poate fi săvârșită din culpă sau cu intenție indirectă, fiind necesară intenția directă, caracterizată prin scopul urmărit de făptuitor, respectiv determinarea unei persoane să își exercite influența asupra unui funcționar public în schimbul unor foloase necuvenite.
Tentativa se pedepsește?
Nu. Art. 292 din Codul penal nu prevede că tentativa se pedepsește, iar regula din art. 32 este că tentativa se pedepsește doar când legea o prevede expres. Motivul pentru care legiuitorul nu a mai incriminat-o ține de felul în care este construită infracțiunea.
O infracțiune cu consumare anticipată
Cumpărarea de influență este o infracțiune cu consumare anticipată. Legiuitorul a mutat momentul consumării mult înainte de rezultatul urmărit de făptuitor. Fapta se consumă prin: promisiunea de bani sau alte foloase, darea sau oferirea lor
Ai nevoie de îndrumare într-o situație de natură penală?
Pentru orice problemă în materie penală, contactează-ne pentru o consultație personalizată la https://zoana-partners.com/contact
Întrebări frecvente
Care este diferența dintre cumpărarea de influență și traficul de influență?
Cumpărarea de influență (art. 292 CP) este fapta celui care promite, oferă sau dă bani ori alte foloase unei persoane care are influență (sau lasă să se creadă că o are) asupra unui funcționar public.
Traficul de influență (art. 291 CP) este fapta celui care pretinde, primește sau acceptă promisiunea acestor foloase, pe motiv că poate influența funcționarul.
Pot scăpa de pedeapsă dacă denunț fapta?
Da, dar numai în anumite condiții. Potrivit art. 292 alin. (2), cel care a promis sau a oferit nu se pedepsește dacă denunță fapta înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la ea. Dacă organele au aflat deja de faptă, denunțul nu mai produce acest efect. Fiecare situație se analizează pe probe, așa că, în practică, este recomandată consultarea unui avocat.
Se pedepsește cumpărarea de influență chiar dacă cealaltă persoană nu avea, de fapt, nicio influență?
Da. Art. 292 din Codul penal acoperă atât situația în care persoana are cu adevărat influență asupra unui funcționar public, cât și pe cea în care doar lasă să se creadă că are.