Înapoi la articole

Omorul (art. 188 Cod penal): detalii și aspecte

Realizat de Av. Dragoș Mitocariu

Codul penal prevede mai multe infracțiuni care au ca rezultat moartea unei persoane. Printre acestea se numără omorul, omorul calificat, uciderea la cererea victimei, determinarea sau înlesnirea sinuciderii și uciderea din culpă. Dintre toate, omorul reprezintă forma de bază a infracțiunilor îndreptate împotriva vieții.

Art. 188 – Omorul

(1) Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepsește.

Textul oficial poate fi consultat pe portalul legislativ al Ministerului Justiției.

Omorul este una din cele mai vechi forme de delict din toată istoria umanității, fiind prezentă în toate societățile, atât în cele civilizate dar și în cele tribale ori nedemocratice.

Omorul se poate comite cu ambele forme ale intenției, directă și indirectă.

Intenția directă în cazul infracțiunii de omor se traduce prin dorința a persoanei de a ucide și punerea în aplicare a acestei rezoluții infracționale.

Exemple omor cu intenție directă:

– Uciderea unei persoane prin împușcare/înjunghiere în zonele vitale ale corpului.

– Uciderea unei persoane prin călcarea acesteia cu autoturismul.

– Uciderea unei persoane prin incendierea acesteia ori prin înec.

Intenția indirectă în cazul infracțiunii de omor presupune fapta unei persoane care, deși nu urmărește uciderea persoanei, prevede această consecință și acceptă posibilitatea producerii decesului. Condiția esențială este ca acțiunea să producă decesul unei persoane.

Exemple omor cu intenție indirectă:

– Aruncarea unui obiect greu de la înălțime, într-o zonă aglomerată.

– Conducerea unui autoturism cu o viteză greu de controlat într-o zonă aglomerată.

Practica judiciară ne arată faptul că diferența dintre omorul cu intenție indirectă și uciderea din culpă poate fi foarte fină, având în vedere că uciderea din culpă are ca și condiții ale vinovăției ca făptuitorul să prevadă rezultatul faptei sale, dar să nu-l accepte, socotind fără temei că el nu se va produce, ori, nu prevede rezultatul faptei sale, deși trebuia și putea să îl prevadă. Iar, intenția indirectă, presupune ca făptuitorul să prevadă rezultatul faptei sale și, deși nu-l urmărește, acceptă posibilitatea producerii lui.

Astfel, fapte similare, în care o persoană, conducând haotic și cu o viteză excesivă în zone caracterizate printr-o aglomerare pietonală, provoacă, prin conduita sa, uciderea unei persoane, pot primi soluții diferite din partea instanțelor de judecată.

Unele instanțe apreciază că făptuitorii au prevăzut rezultatul faptei și că, având în vedere viteza excesivă și caracteristicile zonei aglomerate, producerea unei coliziuni cu un pieton era inevitabilă, ceea ce determină și acceptarea acestui rezultat la nivel psihologic, chiar dacă acesta nu a fost urmărit.

Alte instanțe apreciază că făptuitorii au prevăzut rezultatul, însă nu l-au acceptat, considerând, din diverse motive, că acesta nu se va produce. De cele mai multe ori, aceștia își întemeiază această apreciere pe aptitudinile pe care le consideră deosebite în manevrarea autoturismului, indiferent de condițiile concrete de trafic.

Diferențele dintre cele două situații se soluționează în funcție de conținutul și complexitatea probatoriului administrat în cauză. Chiar și cele mai mici amănunte pot schimba decisiv soluția din dosarul penal, existând situații în care printr-o simplă declarație, organele judiciare își pot da seama de anumite detalii privind forma de vinovăție ori alte aspecte esențiale în calificarea faptei.

Ce presupune tentativa la omor ?

Tentativa este posibilă și se pedepsește.

Tentativa poate fi întreruptă sau perfectă.

Tentativa întreruptă apare în momentul în care persoana începe o acțiune susceptibilă de a produce decesul unei persoane, însă un element extern intervine pentru a opri această acțiune (eg. poliție, jandarmerie, o altă persoană)

Tentativa perfectă apare în momentul în care persoana începe o acțiune susceptibilă de a produce decesul unei persoane însă din motive neimputabile făptuitorului, decesul nu se produce. (eg. arma este defectă, victima s-a putut apăra/ a putut scăpa)

Cum se desfășoară procesul penal ?

  • Infracțiunea de omor se urmărește din oficiu. Nu este nevoie de plângerea victimei sau a familiei.

  • Urmărirea penală este efectuată în mod obligatoriu de procuror.

  • Cauza se judecă în primă instanță la tribunal.

Dacă sunteți cercetat pentru omor sau sunteți rudă a victimei, o apărare bine pregătită contează din prima zi. Contactați-ne pentru o discuție despre situația dumneavoastră.

Întrebări frecvente

Se prescrie infracțiunea de omor?

Potrivit art. 153 alin. (2) lit. b) din Codul penal, răspunderea penală pentru omor și omor calificat nu se prescrie. Făptuitorul poate fi tras la răspundere oricât timp ar trece de la faptă.