Back to articles

Abuzul de încredere (art. 238 Cod penal): pedeapsă

Legally reviewed byAv. Coordonator Maria Gabriela Zoană-Crăciunescu, Avocat
Created by av. stg. Matei Balaban

Abuzul de încredere (art. 238 Cod penal) înseamnă să îți însușești, să dispui sau să folosești pe nedrept un bun mobil al altuia care ți-a fost încredințat legal, cu un anumit scop, sau să refuzi să-l restitui. Pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, iar fapta se urmărește la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Ce înseamnă însușire, dispunere și folosire?

Esențial este că făptuitorul intră în posesia bunului în mod legal, nu prin furt, iar bunul îi este încredințat cu un anumit scop. Infracțiunea apare când nu respectă acel scop:

  • Însușirea: persoana căreia i-ai încredințat bunul se comportă ca și cum ar fi proprietarul.

  • Dispunerea: face acte specifice unui proprietar, de exemplu vinde bunul.

  • Folosirea: îl folosește pur și simplu, fără drept.

Chiar și refuzul de a restitui o sumă de bani primită legal poate însemna abuz de încredere.

Cum arată abuzul de încredere în practică?

  • Îi dai o sumă de bani cuiva să cumpere ceva pentru tine, iar el cumpără ceva pentru el.

  • Duci mașina la un service, iar mecanicul iese la plimbare cu ea în loc să o repare.

  • Îi încredințezi unui prieten animalul de companie cât ești în concediu, iar el refuză să ți-l dea înapoi.

Care este pedeapsa pentru abuzul de încredere?

Element

Regim

Pedeapsă

Închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă

Punerea în mișcare a acțiunii penale

La plângerea prealabilă a persoanei vătămate

Ce formă de vinovăție este necesară?

nfracțiunea de abuz de încredere, prevăzută de art. 238 din Codul penal, se săvârșește cu intenție, aceasta putând îmbrăca atât forma intenției directe, cât și forma intenției indirecte, în funcție de împrejurările concrete ale faptei. În cazul intenției directe, făptuitorul prevede rezultatul acțiunii sale și urmărește producerea acestuia, cunoscând faptul că bunul i-a fost încredințat cu un anumit titlu și că nu are dreptul să dispună de acesta în mod contrar obligațiilor asumate. De exemplu, o persoană căreia i-a fost încredințată o mașină pentru a o folosi temporar decide să o vândă fără acordul proprietarului, însușindu-și suma obținută.

În cazul intenției indirecte, făptuitorul prevede posibilitatea producerii unei consecințe prejudiciabile prin conduita sa și, deși nu urmărește în mod direct acest rezultat, acceptă posibilitatea producerii lui.

Prin urmare, abuzul de încredere nu poate fi săvârșit din culpă, fiind necesară existența unei conduite intenționate prin care făptuitorul își însușește, dispune pe nedrept sau refuză să restituie bunul mobil încredințat de o altă persoană cu un anumit titlu și în baza unei relații de încredere.

Întrebări frecvente

Care este diferența dintre abuzul de încredere și furt?

La furt bunul este luat fără acordul persoanei. La abuzul de încredere bunul ți-a fost încredințat legal, iar ilegalitatea apare când îl folosești în alt scop sau refuzi să-l restitui.

Este abuz de încredere dacă nu restitui banii primiți cu împrumut?

Poate fi, dacă banii ți-au fost încredințați cu un anumit scop și refuzi să îi restitui. Încadrarea depinde de împrejurări și trebuie analizată concret.

Poate fi retrasă plângerea?

Fiind o infracțiune urmărită la plângerea prealabilă, decizia de a continua sau nu aparține persoanei vătămate, în condițiile legii.

Citește și

Ai nevoie de un avocat penalist?

Dacă ești acuzat sau ești victimă într-un dosar privind abuz de încredere, încadrarea juridică și primele declarații pot schimba decisiv rezultatul. Un avocat penalist îți analizează situația concretă și îți explică opțiunile. Scrie-ne aici sau sună la 0723 962 683.