Situații financiare false: art. 271 Legea 31/1990
Situații financiare false: art. 271 Legea 31/1990
Prezentarea, cu rea-credință, de situații financiare false asociaților, de date neadevărate publicului sau împiedicarea experților să verifice societatea constituie infracțiune. Fapta este prevăzută de art. 271 din Legea nr. 31/1990 și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Este prima infracțiune din Titlul VIII – Contravenții și infracțiuni al Legii societăților, iar poziția nu este întâmplătoare. O societate nu poate funcționa sănătos dacă persoanele de la conducere ascund realitatea economică față de asociați, investitori sau creditori.
Ce prevede art. 271 din Legea nr. 31/1990?
Se pedepsește fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societății care:
a) prezintă, cu rea-credință, în prospectele, rapoartele și comunicările adresate publicului, date neadevărate asupra constituirii societății ori asupra condițiilor economice sau juridice ale acesteia ori ascunde, cu rea-credință, în tot sau în parte, asemenea date;
b) prezintă, cu rea-credință, acționarilor/asociaților o situație financiară inexactă sau cu date inexacte asupra condițiilor economice sau juridice ale societății, în vederea ascunderii situației ei reale;
c) refuză să pună la dispoziția experților, în cazurile și în condițiile prevăzute la art. 26 și 38, documentele necesare sau îi împiedică, cu rea-credință, să îndeplinească însărcinările primite.
Pe cine protejează norma?
Lit. a) protejează publicul: viitorii investitori, creditorii și partenerii de afaceri care se bazează pe informațiile comunicate de societate. Referirea la prospecte și la date privind constituirea societății explică de ce printre autori apare și fondatorul.
Lit. b) protejează dreptul la informare al asociaților. Este cazul tipic al situațiilor financiare false sau inexacte prezentate adunării generale pentru a ascunde pierderi, datorii sau nereguli de gestiune.
Lit. c) protejează activitatea de control a experților numiți pentru evaluarea aporturilor în natură (art. 38) și pentru verificarea aporturilor și a avantajelor fondatorilor la constituirea prin subscripție publică (art. 26).
În ce constă fapta?
Elementul material are mai multe modalități alternative. Unele sunt acțiuni: prezentarea de date neadevărate publicului, prezentarea de situații financiare inexacte asociaților sau împiedicarea experților, de exemplu prin interzicerea accesului în sediu. Altele sunt inacțiuni: ascunderea unor date relevante sau refuzul de a pune la dispoziție documentele cerute de experți.
Este necesar un prejudiciu?
Nu. Infracțiunea este una de pericol. Nu trebuie dovedit că un investitor a pierdut bani pe baza unui raport neadevărat sau că asociații au suferit o pagubă certă. Lezarea dreptului la o informare corectă este suficientă pentru consumarea faptei.
Forma de vinovăție și importanța scopului
Toate cele trei modalități cer reaua-credință, ceea ce exclude săvârșirea din culpă. Dacă administratorul preia o situație financiară greșită întocmită de contabil, fără să cunoască erorile, intenția lipsește.
La lit. b), legea cere în plus un scop special: situația inexactă trebuie prezentată „în vederea ascunderii situației reale” a societății. Din acest motiv, la această modalitate fapta se poate săvârși numai cu intenție directă.
Cine poate fi autor? Se pedepsește tentativa?
Subiectul activ este calificat: fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal. Un salariat, inclusiv contabilul, poate fi cel mult complice, dacă nu răspunde pe temeiul unei alte infracțiuni.
Tentativa nu se pedepsește, deși la modalitățile comisive ar fi fost posibilă în fapt.
Raportul cu alte infracțiuni
Situațiile financiare false rareori apar izolat. Fapta de la lit. b) se poate afla în concurs cu falsul în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322 C.pen.) sau cu infracțiunea prevăzută de art. 43 din Legea contabilității nr. 82/1991. Aceasta din urmă sancționează ca fals intelectual înregistrările contabile inexacte care denaturează rezultatele financiare și elementele din bilanț.
Dacă datele neadevărate comunicate publicului (lit. a) au determinat o persoană să încheie un act care i-a produs o pagubă, poate fi reținut concursul cu infracțiunea de înșelăciune
Modalitățile infracțiunii, pe scurt
|
Modalitate |
Ce se sancționează |
Cine este protejat |
Cerință specială |
Pedeapsă |
|---|---|---|---|---|
|
Lit. a) |
date neadevărate sau ascunse în prospecte, rapoarte și comunicări publice |
publicul, investitorii, creditorii |
rea-credință |
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă |
|
Lit. b) |
situații financiare false sau inexacte prezentate asociaților |
asociații / acționarii |
rea-credință și scopul ascunderii situației reale |
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă |
|
Lit. c) |
refuzul documentelor sau împiedicarea experților |
activitatea de control |
rea-credință |
închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă |
Întrebări frecvente
Răspunde administratorul dacă situațiile financiare au fost întocmite de contabil?
Administratorul răspunde pentru prezentarea lor către asociați, nu pentru întocmirea lor. Dacă știa că sunt inexacte și le-a prezentat pentru a ascunde situația reală, fapta există. Dacă nu cunoștea erorile, lipsește reaua-credință. Contabilul poate răspunde separat, potrivit Legii contabilității.
Trebuie ca asociații să fi suferit o pagubă?
Nu. Infracțiunea se consumă prin simpla prezentare a datelor inexacte, cu rea-credință, indiferent dacă s-a produs sau nu un prejudiciu.
Ce poate face un asociat care suspectează că bilanțul este falsificat?
Își poate exercita dreptul de informare, poate sesiza cenzorii sau auditorul societății și poate formula plângere penală. Infracțiunile din Legea nr. 31/1990 se urmăresc din oficiu.
Concluzii
Art. 271 din Legea nr. 31/1990 sancționează lipsa de transparență a conducerii societății față de public, față de asociați și față de experții care verifică societatea. În practică, situațiile financiare false sunt cea mai frecventă ipoteză. Dovada se concentrează pe neconcordanța dintre realitatea economică și datele raportate și, mai ales, pe reaua-credință și scopul de a ascunde situația reală a societății.
Dacă sunteți asociat și aveți îndoieli cu privire la corectitudinea situațiilor financiare prezentate sau dacă sunteți administrator și doriți să vă clarificați obligațiile de raportare, vă putem ajuta. Contactați-ne pentru o analiză a situației dumneavoastră.
Surse
Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea contabilității nr. 82/1991; Codul penal; forma consolidată de pe legislatie.just.ro.