Înșelăciunea (art. 244 Cod penal): pedeapsă și condiții
Înșelăciunea (art. 244 Cod penal) înseamnă să induci în eroare o persoană, prezentând ca adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă una adevărată, ca să obții pentru tine sau pentru altul un folos patrimonial injust, dacă prin aceasta s-a produs o pagubă. Pedeapsa este închisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar în forma agravată de la 1 la 5 ani.
Când este înșelăciune și când nu?
Pentru ca fapta să fie înșelăciune, trebuie să fie îndeplinite cumulativ trei condiții: persoana a fost indusă în eroare, făptuitorul a urmărit un folos patrimonial injust (pentru el sau pentru altul) și s-a produs o pagubă. Dacă nu există pagubă, fapta consumată nu există.
Infracțiunea se comite doar cu un scop precis, acela de a obține un folos material la care nu ai dreptul. Aceasta este „intenția directă calificată prin scop”: nu e suficient să fi greșit sau să nu fi respectat o înțelegere, trebuie să fi urmărit de la început câștigul injust.
Cum arată înșelăciunea în practică?
-
Cineva îți vinde un laptop spunând că funcționează, deși știe că este defect.
-
Cineva îți cere un serviciu contra cost și, după ce îl primește, refuză să plătească, dacă de la început a urmărit să nu plătească.
Care este pedeapsa pentru înșelăciune?
|
Formă |
Pedeapsă |
|---|---|
|
Forma simplă |
Închisoare de la 6 luni la 3 ani |
|
Forma agravată |
Închisoare de la 1 la 5 ani |
|
Tentativa |
Se pedepsește |
Se poate evita pedeapsa prin împăcare?
Da. Împăcarea dintre făptuitor și persoana vătămată înlătură răspunderea penală în condițiile legii. De aceea, repararea pagubei și o înțelegere cu persoana înșelată sunt adesea decisive într-un astfel de dosar.
Care este forma de vinovăție?
Infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 244 din Codul penal, se săvârșește cu intenție directă, întrucât făptuitorul urmărește inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea unei fapte mincinoase ca fiind adevărată sau a unei fapte adevărate ca fiind mincinoasă, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul a unui folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă. Autorul acționează în mod conștient, cunoscând caracterul nereal al informațiilor prezentate și urmărind ca victima să ia o decizie în baza reprezentării false create.
Ce spune jurisprudența?
Instanța supremă a tranșat aspecte privind înșelăciunea prin Decizia nr. 5/2019 (recurs în interesul legii, Dosar nr. 2.715/1/2018). O verificare a practicii judiciare actuale este utilă înainte de a alege strategia de apărare.
Întrebări frecvente
Este înșelăciune dacă nu am obținut efectiv bani?
Pentru ca infracțiunea să fie consumată, trebuie să se fi produs o pagubă. Tentativa se pedepsește însă, chiar dacă paguba nu s-a produs.
Orice datorie neplătită este înșelăciune?
Nu. Simpla neplată ulterioară poate fi o problemă civilă. Pentru înșelăciune trebuie dovedit că persoana a indus în eroare și a urmărit de la început un folos injust.
Ce diferență este între înșelăciune și abuz de încredere?
La abuzul de încredere bunul îți este încredințat legal și apoi îl folosești pe nedrept. La înșelăciune, victima este indusă în eroare pentru a-ți da bunul sau banii.
Citește și
Ai nevoie de un avocat penalist?
Dacă ești acuzat sau ești victimă într-un dosar privind înșelăciune, încadrarea juridică și primele declarații pot schimba decisiv rezultatul. Un avocat penalist îți analizează situația concretă și îți explică opțiunile. Scrie-ne aici sau sună la 0723 962 683.